joi, 17 mai 2012

Lalele, lalele




"... frumoasele mele lalele".




Florile astea au provocat mari pasiuni.
Au inspirat cântece, au făcut faimoasă în lume o ţară care face bani de bani din vânzarea lor.
Nu s-a dat un regat pentru un cal, dar, în Evul Mediu, în vremea isteriei lalelelor, un olandez nebun şi putred de bogat a dat un castel pentru un bulb de lalea...



Sunt preferatele mamei. Până prin anii 80 le avea puţină lume, de obicei cei care trăiau din grădinărit şi ştiau să le înmulţească. A râvnit mult la ele, şi acum are, în sfârşit, curtea plină.




Ei îi plac cele mari, "olandeze".






Eu le prefer pe cele mici, tărcate, dungate, cu petale ascuţite sau franjurate...


























2 comentarii:

  1. Natura este un artist desăvârșit, niciodată repetitiv sau plictisitor și mereu surprinzător :)

    RăspundețiȘtergere