Orez ţărănesc

Nu mai ştiu unde am auzit reţeta asta. Nu c-ar fi vreo scofală sau vreo filosofie, ba din contră.
E un fel uşor, rapid şi cu arome atât de văratice.

Se călesc repede în ulei nişte ceapă, morcov şi puţină ţelină rase, se adaugă orezul spălat şi scurs şi se amestecă uşor, lăsând un minut-două să se călească şi el, se acoperă cu apă sau supă de pui ori de legume, se pune un capac şi se micşorează focul. Se lasă să fiarbă înăbuşit, bolborosind molcom, şi se completează din când în când cu lichid, nu mult, să se înece, ci să se umfle uşor şi să-nflorească. Când orezul e pe trei sferturi făcut, se pune ultima oară lichid şi pulpa de la o roşie sau mai multe, curăţată de piele. Spre sfârşit se adaugă fâşii de ardei gras, cantitate după dorinţă. Cum nouă nu ne place ardeiul moale, îl pun doar cu câteva minute înainte de final, deci va fierbe doar atât cât să-şi lase şi el parfumul şi să se pătrundă puţin. Ca orezul să iasă scăzut folosesc din cel prefiert, iar înainte să-l iau de pe foc pun mărar tocat.