Amurg

de Gheorghe Constantinescu

Ah! toamnă cu briciul de+argint
ce mult aş dori să te mint,
să nu te mai vad cum aduni
molatice frunze-n furtuni.

Ah! toamnă cu fustă de foc,
mireasă de vânt şi noroc
îmi duci tinereţea în zare
perfidă si nepăsătoare.

Ah! toamnă cu caii tăi suri
dând iama în blânde păduri,
îmi duci tinereţea departe
spre râul cu umbră de moarte.

Ah! toamnă duşmman nevăzut
ducandu-mi viaţa pe scut,
opreşte-ţi căruţa din zbor
că mi-e frig şi aş vrea să cobor...