Vi-l amintiţi pe Cipic, pisoiaşul jigărit găsit într-o curte părăsită, în luna mai?
Gabriel s-a îndrăgostit de el, pentru că e un pisoi senin, cuminte şi tandru, şi nu l-am mai dat (oare l-ar fi luat cineva în halul în care era atunci?...).
Cipic a crescut, s-a integrat perfect in tribul pisicesc, îi place să exploreze curtea, să se caţere în pomi, să se joace în grădină. Mai intră în casă doar noaptea, ca să doarmă cu noi sau doar ca să-şi primească porţia de pupături şi mângâieri. A învăţat foarte repede să sară pe fereastră, aşa că poate intra şi ieşi când vrea.
Are chiar şi o surioară vitregă, o pisicuţă găsită într-un părculeţ, şi o mamă adoptivă, una din pisicile noastre, care, după ce a fost sterilizată, a devenit foarte mămoasă şi a vrut neapărat să vadă cum e să îngrijeşti copii, măcar câteva ore pe zi.
Cipic e fericit aici, iar noi suntem mulţumiţi că a intrat în viaţa noastră, pentru că ne descreţeşte frunţile şi ne încălzeşte sufletele cu dragostea pe care ne-o dă şi pe care i-o dăm, la rândul nostru.
Pupam
RăspundețiȘtergere