Acum câţiva ani, o fostă colegă de serviciu cu care mai împărtăşeam reţete mi-a spus într-o zi că a făcut perişoare de pui. Cum? Ca ălea de carne de porc! Mi-a explicat pe scurt reţeta, ea era genul care improvizează şi face după ochi. Am prestat-o şi eu, schimbând-o după gustul meu, şi pentru că îmi place o fac în două variante, una de iarnă, mai grasă, şi alta de vară, mai uşoară.
Iat-o pe cea de vreme rece.
Pun la fiert pulpe de pui, gârgăloade (puteţi folosi orice altă parte a zburătoarei, dar nu uitaţi să-i mulţumiţi că s-a sacrificat pentru plăcerea voastră!) şi spumez. Călesc zarzavatul şi îl adaug în oală. Las să fiarbă carnea puţin, apoi, dacă am pus pulpe, le scot, dacă pun gârgăloade, le las în oală.
Între timp fac perişoarele. Amestec carne tocată de pui cu ceapă rasă mărunt, sare, piper, verdeaţă tocată după preferinţă, un ou şi puţin ulei (carnea de pui e seacă şi are nevoie de puţină grăsime ca să iasă cocoloaşele pufoase, nu tari şi aţoase). Cu mâna udă formez mingiuţe şi le dau drumul în oală. Las să fiarbă la foc domol vreo juma de oră. Odată cu ele pun şi tarhonul uscat, pe care îl prefer la ciorbele dulci. Dacă am proaspăt, îl pun mai spre sfârşit, odată cu puţină pastă de roşii, mai mult pentru culoare. La urmă de tot, când sting focul, mai adaug un praf de curry şi doi-trei căţei de usturoi pisaţi, pentru că îmi plac mâncărurile bogate în arome.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu