Negresă cu nucă de cocos

Nu sunt fan al negreselor, pentru că nu sunt iubitoare de cacao, ciocolată, iar de cafea nici atât. Dar mai fac şi eu uneori şi nu pot să nu recunosc că unele variante sunt simple şi spornice.
Negresa mea nu intră în categoria asta, ci în a celor gustoase. Reţeta o am dintr-o revistă Avantage din anii '90.



4 ouă
1 1/2 pahar zahăr
1 pahar făină
100 g margarină
3/4 pahar lapte
2 linguri cacao
1 lingură cafea (eu am pus un plic de cappuccino)
1/2 pahar nucă de cocos rasă
1 praf de copt

Se freacă bine 1 pahar de zahăr cu gălbenuşurile şi un praf de sare. Se încorporează pe rând margarina moale, cacao, cappuccino, făina cernută şi amestecată bine cu praful de copt şi pusă în alternanţă cu laptele.

La sfârşit se încoporează nuca de cocos rasă şi albuşurile bătute spumă cu restul de zahăr, amestecând uşor, de jos de sus, ca să nu iasă tot aerul din albuşuri.

Se pune în tavă unsă şi înfăinată sau tapetată cu hârtie de copt unsă.

Se coace la foc potrivit până de desprinde de margini şi iese scobitoarea uscată din ea.
Rece se acoperă cu o glazură de cacao sau ciocolată (cacao/ciocolată+margarină/ulei+zahăr) şi se presară deasupra nucă de cocos rasă.

Secretele prăjiturii:
Să fie frecate destul de bine gălbenuşurile cu zahărul şi cu margarina moale.
Să se încoproreze cu grijă albuşurile spumă.
Eu am făcut negresa la interval de câteva zile, măsurând ingredientele o dată cu un pahar de 200 ml şi altă dată cu unul de 250 ml. Asta pentru că în revistă nu se specifica mărimea lui şi eram curioasă dacă e o vreo diferenţă. Da, diferenţa se simte. Când paharul a fost mai mic, compoziţia a fost mai vârtoasă, n-a crescut mult la copt, mi s-a părut că a lipsit doar puţin să nu iasă "încruzită", dar a fost pufoasă din cale afară.
Când am măsurat cu un pahar puţin mai mare (folosind acelaşi tip de zahăr, făină şi lapte), s-a lucrat mai uşor, a crescut în cuptor ca nebuna (se mai lasă puţin spre final), dar textura ei e puţin mai aspră şi mai uscată.
În fotografii e prima variantă...