Oh, da! Eu cred că nimeni nu iubeşte zăpada cum o iubesc câinii.
E de ajuns să te uiţi la nişte căţei care se joacă fără să le pese de frig, de ninsoare, de faptul că se udă sau că li se umple blana de globuleţe de nea ca să-ţi spui că tu nu iubeşti iarna destul şi să vrei să te iei la întrecere cu ei. Îi depăşesc chiar şi pe copiii cei mai porniţi pe joacă. Numai că nu au sănii, nici nu se pot bate cu bulgări, şi atunci se mulţumesc să se fugărească, să escaladeze troiene, să se tăvălească pe unde-i zăpada mai mare şi mai moale. Sau să stea la soare. Iată cum şi-au luat porţia de iarnă câinii din viaţa mea: ai mei, ai vecinilor, ai străzii sau ai nimănui.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu